Jurnal de wikipedist

Hive mind

2010-01-20T10:11:00.000-08:00

Wikipedia nu este o corporaţie şi nu are o structură ierarhică. Raţiunea, şi nu delaţiunea, este mijlocul de a vă face înţeleşi şi respectaţi.

Recent, am întâlnit mai multe cazuri în care oameni care s-au simţit nedreptăţiţi au ameninţat că se vor adresa „superiorilor”. Chiar într-un articol de ziar se vorbeşte despre un „şef” şi despre o „organigramă” a Wikipediei. Un asemenea mod de gândire este greşit atunci când vine vorba de acest proiect. Wikipedia este un proiect de voluntariat, unde utilizatorii sunt egali din punct de vedere al politicii editoriale, iar deciziile se iau prin consens; adică nu se votează (deci nicio majoritate nu se va impune unei minorităţi) şi nu există un for editorial a cărui decizie să fie finală. Văzută din afară, Wikipedia este în acest sens mai degrabă un fel de hive mind, mai multe minţi care acţionează ca şi una.

Ce trebuie să faceţi pentru ca oamenii să accepte să vă lase să faceţi un lucru pe care îl doriţi şi pe care acum vă împiedică să-l duceţi la îndeplinire? Răspunsul este că trebuie să argumentaţi. Trebuie să arătaţi de ce proiectului îi este mai bine aşa cum ziceţi dumneavoastră decât cum zic ceilalţi. Veţi fi surprins de cât de receptivă va fi comunitatea dacă aveţi această atitudine. Sigur, aceasta necesită nişte aptitudini de comunicare pe care şcoala (mai ales în ţările vorbitoare de română) rareori le cultivă, şi care de regulă trebuie învăţate. Vi se va spune că atitudinea agresivă nu vă va duce nicăieri - aşa e: veţi ajunge la consens doar dacă sunteţi dispus să ajungeţi la consens; ceilalţi membri ai comunităţii sunt.

Deci ce faceţi dacă vă simţiţi nedreptăţit? În primul rând, respectaţi prezumţia de bună credinţă. Este o obligaţie a tuturor, aceea de a presupune, în lipsa unor dovezi ale contrariului, că toată lumea care modifică Wikipedia are cele mai bune intenţii faţă de proiect. Dumneavoastră beneficiaţi de această prezumţie dar aveţi şi obligaţia de a o acorda celorlalţi. Dacă credeţi că aţi fost nedreptăţit, vorbiţi cu ceilalţi şi vi se va explica de ce ei au acţionat cum au acţionat - mai sus am spus că oricine trebuie să poată să-şi justifice acţiunile. De asemenea, dacă aţi fost blocat, ţineţi cont că foarte probabil ceilalţi v-au dat prezumţia de bună credinţă, dar anumite acţiuni de-ale dumneavoastră i-au făcut să creadă că nu aveţi cele mai bune intenţii. Un administrator blochează pe cineva doar când este sigur că doar aşa poate fi protejat proiectul de nişte acţiuni distructive, deci vedeţi ce anume aţi făcut de l-aţi lăsat să creadă asta. Citiţi-vă pagina de discuţii şi legăturile care apar în mesajele de acolo pentru a înţelege cum stau lucrurile. Veţi vedea cât de uşor se pot dezamorsa conflictele în mainera aceasta.

Şi totuşi, nu există nicio instanţă la care să se poată apela în cazuri grave? Ba da. Unele proiecte au instanţe de arbitraj, cum este ArbCom de la Wikipedia în engleză; cazurile în care acţionează ArbCom sunt din cele mai grave, aşa că majoritatea redactorilor de la Wikipedia fac zeci de mii de editări fără să aibă vreo tangenţă cu ArbCom. La Wikipedia în limba română au existat şi conflicte majore, dar consensul comunităţii a fost de regulă atins şi nu s-a simţit nevoia unei comisii de arbitraj. Sigur, pentru situaţii grave şi pe acest proiect, există alte căi. Fundaţia Wikimedia coordonează toate proiectele prin intermediul proiectului special Meta. Acolo vă puteţi adresa unor membri ai Fundaţiei în cazuri absolut grave de abuz. Sigur, aşteptaţi-vă ca cererea să rămână neascultată dacă este una trivială: nu vă puteţi plânge că aţi fost blocat pentru modificări distructive, că v-a fost şters un link pe care-l adăugaţi într-o pagină sau că v-a fost şters un articol pentru lipsă de notabilitate. Trebuie să înţelegeţi proiectul Wikipedia şi politicile lui (al căror spirit primează literei) şi să arătaţi cu dovezi clare că cineva, acolo, abuzează de proiect în scopuri personale. Iar Wikipedia în limba română este un proiect suficient de mare încât aşa ceva să se întâmple foarte greu. În tot cazul, Fundaţia nu are obligaţia şi nici dorinţa de a vă face dreptate: ea îşi va face dreptate singură, adică, în cazul extrem în care va accepta să analizeze un caz (se consideră că o comunitate din jurul unui proiect va fi în stare să respecte singură politicile), va vedea cine a încălcat politicile de bază (asiguraţi-vă că le înţelegeţi) şi va acţiona în apărarea lor.

Deci: Wikipedia nu este instanţă de judecată, nu este corporaţie şi nu este democraţie. Este enciclopedie.

Autobiografiile şi editarea în conflict de interese

2009-10-13T04:25:00.000-07:00

Evitaţi autopromovarea şi conflictul de interese. Sunt mai mult decât nerecomandate.

Conform politicilor, scrierea de autobiografii şi de articole a căror existenţă sau al căror punct de vedere ar putea favoriza cumva însuşi autorul nu sunt explicit interzise, sunt doar nerecomandate. Mulţi oameni au găsit aici o portiţă deducând că le este, astfel, permis să îşi promoveze persoana, grupul, firma, produsele, serviciile fără a ţine cont de politicile de bază de neutralitate şi verificabilitate. Lucrurile nu stau deloc aşa, chiar din contră. Deşi nu este interzis explicit, conflictul de interese este cel mai rău lucru pe care îl poţi face.

Conflictul de interese duce la pierderea încrederii comunităţii în onestitatea ta de wikipedist. Politica de prezumţie a bunei intenţii va fi foarte greu de aplicat, pentru că lumea va crede că eşti acolo cu scopul de a-ţi promova propria persoană, nu de a scrie o enciclopedie neutră. Este mai rău chiar decât a copia text protejat de pe alte site-uri sau din cărţi, pentru că se presupune că cei care copiază nu ştiu mai multe dar pot învăţa, pe când cineva care editează în conflict de interese ştie foarte bine ce face şi încalcă cu bună ştiinţă recomandările şi bunul simţ. Dacă te-ai aflat în acel conflict de interese, indiferent de cât de bine te-ai comportat mai târziu în alte zone ale proiectului sau în alte dispute, comunitatea va crede că orice poziţie adopţi, tu de fapt ai alte intenţii şi motivele tale sunt altele decât binele proiectului. Până la urmă, asta s-a întâmplat deja de mai multe ori, şi deci fiecare membru al comunităţii care simte asta are toate motivele să o facă. Ca rezultat, în diverse probleme, punctului de vedere al altor wikipedişti li se vor ralia şi alţii mai uşor; poziţia ta va fi mai greu de apărat, pentru că chiar şi cei ce sunt de acord cu tine se tem că le vei trăda încrederea dacă te vor susţine. Ca rezultat, te vei simţi ostracizat şi vei crede că toată lumea e împotriva ta, dar există un motiv simplu pentru asta.

Iar dacă îţi faci intrarea modificând în conflict de interese, cu atât mai rău. Această greşeală te va urma în orice faci, chiar dacă ajungi să fii propus ca administrator. Disponibilitatea de a fi neutru este primul lucru care ţi se cere când vii la Wikipedia, şi felul cum arăţi asta face distincţia între a fi sau a nu fi considerat de ceilalţi parte a comunităţii. În fond, ceea ce e interzis explicit prin politici se poate înlătura direct foarte simplu, dar cei care fac ceea ce e nerecomandat vor plăti scump în feluri mult mai subtile decât simpla înlăturare a unui conţinut introdus.

Drepturile de autor, utilizarea cinstită şi utilizarea doar pentru Wikipedia

2009-10-05T02:06:00.000-07:00

Wikipedia este pentru conţinut liber şi numai pentru conţinut liber. Excepţiile de la această regulă deviază de la scopul proiectului; ele sunt puţine şi trebuie să rămână excepţii, pentru că altfel ar deturna Wikipedia spre altceva decât se doreşte ea a fi.

Nici nu pot să încep să arăt cât de importantă este problema drepturilor de autor la Wikipedia. Cine a avut vreodată de-a face cu o editură sau cu orice site care a publicat vreodată conţinut generat de terţi ştie cât de important este ca tot conţinutul să fie OK din punctul de vedere al drepturilor de autor. După cum arătam şi într-un post anterior, mai mult, Wikipedia are misiunea de a genera conţinut enciclopedic republicabil, modificabil şi reutilizabil. Acesta este scopul principal al proiectului. Cel de a ilustra subiectele tratate este unul secundar: astfel, dacă un text aparţine cuiva care nu şi-a dat acceptul spre a fi publicat sub licenţa Creative Commons-Atribuire şi Distribuire în condiţii indentice 3.0, el nu poate face parte dintr-un articol. La fel şi cu imaginile. Dacă nu sunt libere, ele nu pot fi folosite în articole.

Utilizarea cinstită este o derogare de la acest principiu. Dar, cum în România cultura drepturilor de autor este aproape complet absentă (dovadă numeroasele site-uri de referate pentru liceu), dar în schimb există o politică a generalizării derogărilor şi a transformării excepţiei în regulă (vezi tam-tamul cu Planul Urbanistic General al Bucureştiului subminat de zeci de derogări pentru Planuri Urbanistice Zonale care înfrâng totalmente scopul PUG), utilizarea cinstită s-a încetăţenit ca regulă de preluare de conţinut foto la Wikipedia în limba română. Se ajunsese ca, sub titlul utilizării cinstite, orice imagine să poată fi preluată pe Wikipedia în română, fără ca autorii să se deranjeze măcar să scrie un e-mail pentru a cere permisiunea de eliberare sub licenţă liberă.

Sigur, legea permite ca, în scopuri educative, unele variante reduse ca rezoluţie şi conţinut să poată fi folosite. Dar misiunea Wikipediei nu este asta. Cum rămâne cu libera reutilizare a conţinutului? O imagine preluată ca utilizare cinstită nu poate fi folosită în scopuri comerciale. Sigur, problema nu a fost doar la limba română, pentru că, oricât şi-ar dori unii români să creadă, românii nu sunt unici în lume nici prin calităţi, nici prin metehne. Astfel, a ajuns această problemă pe masa fundaţiei, care a adoptat o rezoluţie, prin care interzicea explicit utilizarea cinstită, cu unele excepţii punctuale, stabilite ca regulă de fiecare comunitate, dar limitate sever la acele imagini care nu doar că nu sunt disponibile sub licenţă liberă, ci mai mult: nici nu pot fi realizate de alţii. Exemplul folosit de fundaţie este cel al personalităţilor în viaţă: cât timp cineva este în viaţă, este de aşteptat ca cineva să poată realiza o imagine liberă cu acesta, şi deci fotografiile persoanelor în viaţă nu pot constitui obiectul utilizării cinstite. Unele proiecte, cum ar fi Wikipedia în limba spaniolă, nu au permis nicio excepţie de la regula enunţată de fundaţie, şi nu mai acceptă decât conţinut liber; imaginile nu se mai încarcă local deloc la Wikipedia în spaniolă, aceasta bazându-se 100% pe proiectul specializat Commons. La Wikipedia în română, s-a adoptat o politică de excepţii ce include exact imaginile ce nu sunt disponibile sub licenţă liberă şi nu pot fi realizate sub licenţă liberă. Acum, curăţenia se face încet-încet, pentru început nemaifiind permisă încărcarea de imagini sub utilizare cinstită, fără o justificare conformă cu rezoluţia Fundaţiei Wikimedia şi cu politica locală.

Deci la Wikipedia sunt permise imagini libere şi variante de rezoluţie joasă ale unor imagini non-libere, în condiţiile în care cel care le-a încărcat explică tuturor celorlalţi de ce acea imagine nu se poate înlocui cu una liberă (o piedică birocratică, dar birocraţia greoaie e un mijloc de a frâna dezvoltarea proiectului într-o direcţie greşită). Unii utilizatori doresc să publice imagini doar pe Wikipedia, sau să nu permită utilizarea comercială sau realizarea de lucrări derivate. Dar acesta nu este conţinut liber, în sensul strict de libertate de republicare şi dezvoltare. Stricta publicare la Wikipedia nu este suficientă. Sigur, dacă acest drept este primit, atunci, sub utilizare cinstită, putem publica imagini de rezoluţie mai mare, dar tot în condiţiile în care nu există şi nu se poate realiza sau obţine o imagine liberă ca alternativă şi tot cu justificare a utilizării cinstite.

În momentul în care am încărcat o imagine cu utilizare cinstită sau cu utilizare restricţionată, nu mai există pentru mulţi motivaţia de a încerca să găsească sau să producă imagini libere. Şi iacă aşa, rămânem blocaţi cu o imagine sub copyright, când există zeci de ocazii de obţinere a unora libere. Astfel, orice nu e conţinut liber este o frână în realizarea misiunii Fundaţiei Wikimedia, aceea de a construi conţinut liber.

Ce este aceea o enciclopedie liberă (II)

2009-08-27T01:13:00.000-07:00

Wikipedia este o enciclopedie şi doar o enciclopedie, nimic altceva. Dacă ceva nu ar face parte din conţinutul unei alte enciclopedii, atunci nu poate face parte nici din Wikipedia.

În postul anterior m-am referit la ce înseamnă libertatea unei enciclopedii libere. N-am explicat, însă, ce înseamnă o enciclopedie şi ce constrângeri pune aceasta asupra libertăţii deja constrânse de aspectele legate de drepturi de autor.

În primul rând, Wikipedia este o enciclopedie.
Nu este blog, să îşi publice acolo fiecare părerile şi viziunea sa, şi să emită judecăţi de valoare. Nu este locul unde să vină fiecare şi să tragă propriile concluzii şi să le expună lumii.
Nu este ziar, să se publice acolo interviuri şi editoriale.
Nu este o reţea de socializare, în care să ne facem toţi profiluri şi să ne căutăm prieteni cu aceleaşi interese.
Nu este un forum, să stăm la taclale despre evenimentele zilei.
Nu este site de popularizare şi promovare, în care să fie scoase din anonimat diferite teorii şi personalităţi necunoscute specialiştilor. Nu este loc de promovare a unei culturi mai bune şi mai frumoase, nu este un loc de promovare a culturii olteneşti, române, europene sau sud-africane.

Este doar un loc în care un grup de voluntari, cărora oricine este liber să se alăture, încearcă să adune cât mai multe din cunoştinţele lumii şi să le sistematizeze în articole, scrise neutru şi fără implicare personală, despre orice intră în cultura mainstream a lumii. Deci nu vă miraţi dacă cineva vă atrage atenţia că ceea ce scrieţi nu are legătură cu dezvoltarea unei enciclopedii sau dacă vi se cer surse care atestă notabilitatea unei personalităţi sau a unei teorii. Totul face parte din procesul de scriere a unei enciclopedii.

Atmosferă

2009-07-30T23:45:00.000-07:00

Mi-a plăcut acest post de pe Endeavour. Îmi aminteşte de ce spunea Adi recent la Cafenea despre politicile de la Wikipedia în engleză şi în ce măsură ar fi OK să-i imităm noi.

De aceea, cea mai bună politică mi se pare mie a fi „ignoră toate regulile”.

Ce este aceea o enciclopedie liberă (I)

2009-07-29T09:09:00.000-07:00

Există mai multe idei greşite despre ce înseamnă libertatea la Wikipedia. În realitate, această libertate se referă la dreptul oricui de a utiliza în orice scop conţinutul enciclopediei.

Nou veniţii la Wikipedia de regulă nu înţeleg imediat conceptul de enciclopedie liberă, deşi acesta este unul foarte important, deoarece din el derivă politicile de bază ale proiectului. În acest post voi explica de unde vine partea de „liberă” din această noţiune, iar în următorul mă voi concentra pe cea de „enciclopedie”. Printre ideile vehiculate se numără:

Wikipedia este o enciclopedie liberă, pentru că aici oricine poate scrie orice. Nu este adevărat. Oricine poate scrie, dar în niciun caz nu poate scrie orice şi oricum. Faptul că proiectul nu este deloc selectiv la alegerea redactorilor (oricine vrea să scrie e binevenit) duce la restrângerea drastică a libertăţilor lor. Poate că dacă redactorii ar fi fost aleşi pe sprânceană, testaţi în avans şi doar persoane de încredere, ei ar fi avut mult mai multă libertate; dar nu acesta este modelul de lucru, şi deci libertatea de mişcare este limitată de nişte politici care în esenţă se bazează pe faptul că Wikipedia este o enciclopedie. În esenţă, nu poţi să vii să scrii orice tâmpenie sau să te apuci să promovezi propriul site sau propria afacere.
Wikipedia este o enciclopedie liberă, pentru că oricine o poate citi gratuit. Aşa este, dar nu de aici derivă libertatea Wikipediei; este mai mult decât atât. Redactorii ar fi avut mai multă libertate de mişcare dacă ar fi fost doar atât, dar ei trebuie să se gândească nu doar la cititori, ci şi la cei care reutilizează conţinutul. De aici obligativitatea respectării stricte a dreptului de autor asupra textului

Păi cum adică reutilizează? Pot să copieze cum vor ei? Da. Exact. Asta e ideea, de aici vine libertatea Wikipediei. Atâta vreme cât oamenii spun de unde provine conţinutul şi păstrează aceeaşi licenţă liberă, pot folosi conţinutul în orice scop. Pot chiar să ceară bani pe el.

Wikipedia este un fel de Linux al enciclopediilor. Linux nu poate fi doar folosit gratuit de cei care vor să şi-l instaleze, ci programatorii pot chiar contribui cu cod la dezvoltarea lui, şi pot prelua codul sub aceeaşi licenţă şi dezvolta propriile proiecte, de unde au rezultat zecile de distribuţii de Linux. Aşa şi Wikipedia. Veţi spune „păi stai, că nu oricine poate să scrie cod pentru kernelul Linux!”, şi aţi avea dreptate; dar, în acelaşi timp, s-a dovedit că nu oricine poate scrie articole la Wikipedia. Asemănarea este destul de mare şi de aici provine libertatea Wikipedia. Cum Linux este emblematic pentru noţiunea de software liber, Wikipedia reprezintă acelaşi concept în materie de enciclopedii.